Cancerul de san: perfect curabil daca e tratat la timp!

La nivel mondial, constituie a doua cauza de deces prin cancer la femei, iar in Romania este cea mai frecventa forma de cancer diagnosticata la femei si prima cauza de deces prin cancer in randul acestora.

Apare din ce in ce mai frecvent la persoane foarte tinere!

O alta problema foarte serioasa cu care se confrunta lumea medicala contemporana este faptul ca neoplasmul mamar apare din ce in ce mai frecvent la paciente deosebit de tinere, fapt semnalat in mod cu totul exceptional in urma cu 20-30 de ani.

Datorita valorilor sale estetice deosebite si datorita faptului ca sanul a reprezentat intotdeauna un simbol marcant al feminitatii, implicatiile cancerului mamar in statusul psihologic al femeii sunt deosebite. Astfel, numeroase femei manifesta  o adevarata fobie fata de aceasta maladie, iar incidenta ei in continua crestere constituie o pemanenta sursa de stress. In mod paradoxal, aceasta "frica" permanenta de a dezvolta sau a descoperi un cancer mamar, le tine pe paciente departe de medic in loc sa le aduca cat mai repede si mai des in fata acestuia.


Cancerul mamar: perfect curabil daca e diagnosticat si tratat la timp

Cancerul mamar, asemeni tuturor celorlalte tipuri de cancer, este perfect curabil daca este diagnosticat si tratat in stadii precoce. Ori acest deziderat nu poate fi realizat decat printr-o autopalpare lunara corecta a sanilor si printr-o prezentare cat mai rapida la medicul specialist in cazul oricarei suspiciuni ridicate de aceasta manevra.

In plus, examenul ginecologic anual (pe care orice femeie ar trebui sa-l considere absolut obligatoriu !!!) trebuie sa includa in mod sistematic examenul clinic corect al sanilor.


Principalii factori de risc

Cauza (sau mai corect spus cumulul de cauze) cancerului mamar, asemeni altor neoplazii, este necunoscuta, dar au fost identificati o serie de factori de risc cu importanta deosebita:

• Varsta inaintata (desi probabilitatea de a dezvolta un cancer mamar creste odata cu varsta, lumea medicala contemporana se confrunta cu o adevarata "epidemie" de neoplazii mamare la paciente din ce in ce mai tinere, fapt ce va duce, inexorabil, la reconsiderarea acestui factor de risc);

• Nivele crescute de estrogeni plasmatici in premenopauza (teoria hormonala a etiologiei cancerului mamar incrimineaza rolul expunerii indelungate la estrogeni a tesutului mamar in lipsa compensarii acestora de catre progesteron). Sursa de estrogeni este de doua tipuri: endogena (ovariana si de la nivelul tesutului adipos) si exogena (medicamentoasa, produse cosmetice de infrumusetare si intretinere, anumite creme si lotiuni de intinerire a pielii);

• Factorii genetici (mama sau sora cu cancer mamar);

• Nivelul socio-economic ridicat (cancerele "hormonodependente" si cu precadere cel mamar este in mod special un cancer al femeilor cu nivel socio-economic mediu si ridicat);

• Prima sarcina dusa la termen la o varsta de peste 30 de ani;

• Antecedente personale de cancer mamar la sanul celalalt;

• Istoric personal de leziune mamara benigna proliferativa, modificari mamografice displazice;

• Doza mare de iradiatii ionizante la nivelul toracelui in scop diagnostic sau terapeutic (radioscopii, radiografii, mamografii, iradiere in scop terapeutic);

 

• Expunerea sanilor la radiatiile solare;

• Nuliparitatea (nici o nastere);

• Menarha (prima menstruatie) precoce (sub varsta de 11 ani) si/sau pauza tardiva (dupa varsta de 55 ani) – aceste doua conditii nu fac altceva decat sa creasca perioada de expunere la estrogenii endogeni necompensati suficient de progesteron (hormon ce ar avea rol protector si care este secretat in cantitati mari in timpul sarcinii, de unde si rolul protector al sarcinilor duse la termen);

• Obezitatea in postmenopauza si dieta bogata in grasimi si dulciuri fine (trebuie stiut faptul ca o sursa importanta de estrogeni o reprezinta, in afara ovarului, tesutul adipos, adica grasimea acumulata in organism);

• Varsta peste 45 de ani pentru rasa alba;

• Varsta sub 45 ani pentru rasa neagra;

• Istoricul de cancer endometrial (de corp uterin) sau ovarian;

• Microtraumatismele mamare, mai ales cele repetate.

Factori care reduc riscul de cancer mamar

Exista si o serie de factori care par sa aiba rol protector impotriva cancerului mamar (ceea ce nu inseamna ca persoanele care intrunesc acesti factori nu pot dezvolta un neoplasm mamar, ci doar ca au un risc mai mic). Dintre acestia, cei mai importanti sunt :

• Menarha (prima menstruatie din viata unei femei) tardiva (dupa virsta de 15 ani);

• Alaptarea naturala la san care depaseste un an durata;

• Activitatea fizica (se recomanda activitatile fizice dinamice, in aer liber si cu sanii neincorsetati in sutien, ci lasati sa se miste cat mai natural; din acest punct de vedere exista autori care recomanda ca sutienul sa fie cat mai lejer cu putinta, preferabil doar din bumbac si purtat cat mai putin, adica doar atunci cind este strict necesar din punct de vedere estetic; mult mai inofensive par a fi asa-numitele bustiere din bumbac);

• Exista si autori care sustin ca o activitate sexuala suficient de intensa ar constitui, de asemenea, factor protector impotriva cancerului mamar.

Autopalparea: cea mai eficienta metoda anti-cancer mamar

Sigur ca, cea mai eficienta metoda de lupta impotriva cancerului de san, in afara evitarii factorilor de risc si a promovarii factorilor protectori, ramane autopalparea lunara a sanilor de catre fiecare pacienta in parte si prezentarea de urgenta la medicul specialist in cazul oricarei minime suspiciuni, precum si controlul ginecologic anual care trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu examinarea sanilor si axilelor. De aceea, este foarte important ca fiecare femeie, de la pubertate si pana cand moare, sa-si autopalpeze lunar sanii.


Cum se face in mod ideal aceasta autopalpare?

1. Imediat dupa menstruatie;
2. In fata oglinzii, de obicei dupa dus, dezbracata pana la brau (fapt ce ajuta observarea eventualelor modificari de forma, vascularizatie, volum, a eventualelor retractii mamelonare, a eventualelor asimetrii, a eventualelor modificari tegumentare, a nodulilor superficiali care "bombeaza" uneori sub piele, precum si a oricaror anomalii instalate de la o luna la alta);

3. Cu palma cu degetele reunite, cu mana relaxata (fapt ce creste sensibilitatea tactila a degetelor), cu blandete, evitand gesturile traumatizante;

4. Sanul se palpeaza si se inspecteaza bilateral de la stern pana la marginea laterala a toracelui si de la limita lui superioara pana la santul submamar, iar areola mamara si mamelonul se examineaza separat, cu mare atentie;
 
5. La sfarsitul examinarii se exercita o usoara presiune digitala atraumatica asupra mamelonului si a areolei, fapt ce permite exprimarea unei eventuale secretii mamelonare (intotdeauna patologica in afara perioadei de lactatie);

6. Palparea sanilor trebuie completata in mod sistematic cu palparea regiunilor axilare (zona numita in mod popular "sub-brat") pentru depistarea unor eventuali ganglioni limfatici palpabili (sanul dreneaza limfatic la nivel axilar). Palparea axilei este necesara si datorita faptului ca, de multe ori, glanda mamara prezinta o prelungire axilara anatomica (fiziologica);

7. Orice anomalie sesizata cu ocazia acestor autoexaminari lunare trebuie sa aduca de urgenta pacienta in fata medicului specialist.


Care sunt semnele si simptomele cancerului mamar?

Ca in orice neoplazie, simptomatologia apare, de obicei, cand e prea tirziu! Simptomatologia cancerului mamar poate imbraca urmatoarele aspecte:

• masa palpabila indolora;
• durere;
• deformari;
• scurgeri mamelonare (mai ales cele unilaterale);
• roseata (eritem) sau ulceratie tegumentara;
• prurit (mancarime), etc.

Mastectomia are acum alternative mai putin invazive

Un alt factor de stress care intarzie de multe ori prezentarea la medic este teama de mastectomie (ablatia chirurgicala a sanului), dar medicina moderna apeleaza acum la metode diagnostice si terapeutice mult mai putin invazive ca odinioara (sectorectomii si lumpectomii ce au luat in numeroase cazuri locul mastectomiilor radicale mutilante).

In plus, traim in epoca chirurgiei plastice si reparatorii, iar protezarea postoperatorie a sanului nu mai constiuie de mult o noutate.

Iar daca ar fi sa punem in balanta considerentele estetice invocate de aceste paciente cu riscul vital al maladiei neoplazice, viata ar trebui sa atarne intotdeauna cu mult mai greu!

Articol realizat in colaborare cu Mihai Dimitriu, Medic specialist obstetrica-ginecologie la Clinica de obstetrica-ginecologie "Sf Pantelimon" Bucuresti si asistent universitar UMF "Carol Davila" Bucuresti.

Articole utile:
Ghid de autoexaminare a sanilor
Alimentatia si cancerul de san
Vitamina C si cancerul: controverse
2 metode care depisteaza cancerul la san
Ghid alimentar pentru prevenirea cancerului