Cum este resimtita plictiseala?

Exista probabil mai putine senzatii fizice asociate cu plictiseala decat cu alte emotii mai pasionale. Corpul tau se poate simti putin greoi si lenes, iar gandurile sunt lenese si lipsite de creativitate.

Exista o conexiune interesanta intre a fi plictisit si a fi plictisitor. Oamenii plictisitori sunt de obicei plictisiti. De multe ori spunem ca oamenii sunt plictisitori, dar ce inseamna acest lucru? Poate e legat de faptul ca pe masura ce forta vitala i-a parasit, ei nu au mai avut nimic de oferit celorlalti, asa cum nici lor nu mai au decat foarte putine lucruri sa-si ofere?

Uneori, plictiseala precede depresia; unii oameni descriu o depresie usoara ca pe o perioada de plictiseala. Ea indica o detasare de viata si o lipsa de implicare. Ar putea fi util sa invatam cum sa impiedicam plictiseala sa devina o depresie majora, daca ni se intampla sa traim aceasta schema de comportament repetitiv.

Una dintre cauzele blocajului, si, de aceea, a plictiselii poate fi pur si simplu oboseala. Munca in exces si stresul constant au si ele un anumit rol. Daca esti prea obosit ca sa te angajezi intr-o activitate interesanta, atunci ti se poate parea ca esti plictisit. De multe ori muncim atat de mult, incat aproape ca ne detasam de oboseala si nu mai simtim cat de obositi suntem. Daca banuiesti ca e si cazul tau, asigura-te ca iti rezervi un sfarsit de saptamana si ca ai mult timp pentru dormit.


Deblocarea resurselor interioare

Intotdeauna merita sa cautam mai intai cauzele fizice ale plictiselii, cum ar fi oboseala si stresul; dar daca acest lucru nu va spune nimic, poate fi utila explorarea urmatoarelor posibilitati.


Credintele care ne limiteaza posibilitatile

Toti avem credinte, dar numai la unii dintre noi ele au devenit atat de puternice, incat ne limiteaza zona in care putem gandi si simti. De obicei, aceste credinte limitative se furiseaza cu abilitate in spatele pietrelor noastre mentale ori de cate ori vine vorba despre acest subiect.

Daca trebuie sa le examinam, atunci ne vom trezi justificandu-le printr-un numar de argumente rationale. Problema este ca ele sunt incluse in felul in care am decis sa ne traim viata si este greu sa le schimbam. Cand credintele ne limiteaza, ele ne pot face sa fim plictisiti si nesatisfacuti de viata noastra.


Exemple de credinte limitative

1. Nu vei putea obtine niciodata locul de munca pe care il doresti

• Rationalizarea - Exista intotdeauna o capcana ascunsa. Chiar daca este un post bun, sigur exista un candidat din firma pentru care a fost rezervat. Asa ca nu are nici un rost sa incerc sa obtin postul pe care l-am vazut in anunt - oricum il va obtine altcineva.
• Rezultatul - Nu voi incerca niciodata si voi ramane acolo unde sunt, desi sunt foarte plictisit/a de postul meu actual.

2. Nu exista barbati (sau femei) disponibili care sa aiba peste 35 de ani

• Rationalizarea - Toti sunt casatoriti sau daca sunt neinsurati, nu sunt buni de nimic. Cand divorteaza sau raman vaduvi sunt imediat capturati. Nu are nici un rost sa sper ca voi gasi un partener de varsta mea.
• Rezultatul - Nu ma voi duce la petreceri si nu voi avea o atitudine pozitiva; voi fi suparata, cinica si amara.

3. Dupa 50 de ani nu iti mai poti face prieteni noi

• Rationalizarea - Exista un punct din care incepi sa te izolezi si ramai cu ceea ce ai deja. Oricum, devii o persoana plictisitoare. Nu vreau sa imbatranesc.
• Rezultatul - Nu voi incerca sa gasesc oameni noi si stimulativi - iar daca unul vine spre mine, il voi respinge inainte sa ma respinga el.

4. Nu pot pleca singur/a in vacanta

• Rationalizarea - In primul rand e periculos; mi se pot fura banii sau pot fi atacat. Oricum nu ma voi simti bine. Nu mi-ar placea deloc, pentru ca nu as avea cu cine sa impartasesc ceea ce traiesc.
• Rezultatul - Nu mai plec in nici o vacanta, pentru ca nu am cu cine sa merg.

Aceste credinte nu pot fi inlaturate prin argumente logice; rationalizarile la care pot da nastere nu se sfarsesc niciodata. Singurul mod de a le ocoli este acela de a depasi temerile pe care le ascund. In primul rand exista o frica ascunsa de succes. In al doilea rand, o frica deghizata atat de implicare, cat si de respingere, iar in al treilea rand, o teama nu foarte ascunsa de moarte si de imbatranire.

Teama dezamagirii parcurge toate aceste exemple. Avem impresia ca toti acesti oameni au incercat la un moment dat sa-si traiasca viata intr-un mod mai aventuros. Infrangerile i-au facut sa generalizeze ideea ca nu merita sa mai incerce. Daca nu incerci, nu vei suferi, dar viata devine extrem de plictisitoare.

Informatiile au fost preluate din cartea "Transformarea sentimentelor - o conditie a succesului" - Frances Wilks - tradusa de Alexandra Bors, Editura Curtea veche, Bucuresti: 2003, www.curteaveche.ro