De unde a pornit obiceiul de a vopsi ouale?

Pastele se sarbatoreste primavara, perioada din an in care totul "capata viata" si natura renaste dupa o iarna geroasa. Potrivit cercetatorilor Vaticanului cuvantul "Paste" deriva din ebraica "pesah", care semnifica trecere. In Vulgata s-a tradus cu expresia "transitus Domini" (trecerea Domnului) devenita in engleza iacobina "passover". Cuvantul in aramaica este "pas.ha", care sta la originea cuvintelor grecesti si latine "pascha". O alta interpretare, raspandita in secolele trecute la catolici, a fost aceea de "pascha - passione", de la "passione - suferinta" (in greaca: páscho - sufar, páschei - sufera.

Unele limbi germanice numesc aceasta sarbatoare dupa zeita Eostre: germana Ostern (der), germana superioara medievala: osteren din vechea germana superioara: ostarun, ostarun (forma la plural); engleza Easter, dialect northumbrian: Eostre (In engleza medievala: ester, estre din engleza veche: easter, eastre. Alte denumiri ale Zeitei Mame a fertilitatii, reinvierii si zorilor: Ostare, Ostara, Ostern, Eostra, Eostre, Eostur, Eastra, Eastur, Austron and Ausos). La greci, zeita era numita Eos iar la romani Aurora. Romanii au preluat ambele forme.

Cu toate acestea, in cea mai mare parte din tarile cu populatie crestina (sau cel putin a tarilor din Europa, dar nu numai) numele Pasti provine din ebraicul pessah (Paste) (sursa enciclopedia libera Wikipedia).

La origine, simbolul iepurasului de Paste intruchipeaza fertilitatea, datorita reproducerii rapide a iepurilor.

In antichitate, egiptenii, persii, fenicienii si hindusii impartaseau credinta ca intreaga lume se naste dintr-un ou imens, astfel incat oul ca si simbol al vietii exista din timpuri stravechi. Bineinteles ca traditia se deosebeste de la o tara la alta, insa cele mai multe popoare impartasesc ideea potrivit careia oul este un simbol al vietii si al nasterii.

Prima carte in care apare mentionat pentru prima data simbolul oului de Paste a fost scrisa cu 500 de secole in urma. Totusi, un trib african care a fost crestinat mai devreme avea ca si obicei vopsirea oualor de Paste. Mai tarziu crestinii au inceput sa se abtina a consuma carne inainte de Paste (postul Pastelui), asadar cu totii asteptau sarbatoarea ca pe un rasfat cu oua si carne dupa o lunga abstinenta.

Spre deosebire de popoarele europene, in Mexic, America de Sud si la indienii din SUA, oul nu are nici o semnificatie pentru sarbatoarea pascala.