Despre starea de fericire

Primele invataturi pe care le-a dat Buddha au fost cele patru adevaruri nobile: adevarul suferintei, adevarul a ceea ce cauzeaza suferintele, adevarul faptului ca suferintele pot lua sfarsit si adevarul caii care duce la pace dincolo de suferinta. Aceasta este o invatatura a recunoasterii responsabilitatii pe care o avem fata de noi insine si fata de lume.

Exista patru idei care ne infuenteaza in mod esential  mintea:


1. Aprecierea valorii vietii umane

Ceea ce e foarte special legat de fiinta umana este potentialul care se afla in inteligenta umana. Daca o folosim pentru a dezvolta intelegere si compasiune, atunci ne dam seama ca nu exista limita pana la care sa se dezvolte mintea umana.

Avem capacitatea si potentialul pentru a ne dezvolta inteligenta interioara cu scopul de a atinge starea de Buddha sau iluminarea.

Orice om are aceasta inteligenta, dar, de cele mai multe ori nu este actualizata pe deplin, fiind risipita pe preocupari obisnuite.

Ideal ar fi sa facem tot ce este necesar pentru a-i da intelesul deplin, pentru ca procedand astfel risipim acea parte inutila si derizorie a vietii.


2. Natura "nepermanenta" a ceea ce exista

In fiecare clipa putem schimba totul; ceea ce s-a nascut este destinat mortii, lumea se schimba - toate acestea se pot observa in timpul nostru prezent cand trecem prin rasturnari si schimbari incredibile.

Nu ar strica sa reflectam asupra acestei nepermanente. A reflecta asupra acestui lucru va diminua capacitatile gandirii de a ne tine strans legati, pentru ca stransoarea provine din convingerea ca totul va dura.


3. Legea cauzalitatii

Toate fenomenele sunt produse de cauza-efect, mai ales in termeni de fericire-suferinta; totul depinde de calitatea activitatilor noastre. Sa reflectam asupra acestei mecanice a cauzei si a efectului.


4. Aspectul nesatisfacator al fiintei umane

Cu totii ne straduim sa atingem fericirea (confortul material, faima, puterea - depinde de ceea ce intelege fiecare prin fericire).

Desi tinta e fericirea, suntem atat de implicati in mijloacele de atingere incat uitam tinta; iar aceste preocupari, prin natura lor, nu ne pot aduce satisfactie deplina.


Cum sa integram in fiinta noastra cele patru adevaruri si sa le punem in practica?

Aceste patru idei ne invata cat de rara si de pretioasa este fiinta umana; ele ne inspira sa dam mintii noastre un inteles mai profund. Este foarte important sa reflectam asupra acestor idei care ne influenteaza mintea in profunzime si pe noi insine.

Lumea iluminata absoluta inseamna sa vedem fenomenele in natura lor absoluta. De exemplu, sa ne gandim la ceva ce se numeste masa cu 4 picioare; daca o facem bucati vom avea o masa sfaramata. Aceste bucati pot fi reduse la praf si nu mai avem masa; praful poate fi redus la molecule, moleculele la atomi individuali care sunt redusi la energie si ajungem la energia goliciunii independente solide. Nu mai exista o entitate solida adevarata in care sa avem incredere si pe care sa o numim masa. De aceea vorbim de "golul fiintei umane autonome." Exemplul cu masa se poate plia pe orice obiect - munti, pietre - pentru tot ceea ce vedem.

Este important sa intelegem conceptul de nimic, de gol. Procesul aplicat "mesei" surprinde esenta fenomenului. Curcubeul este un exemplu al imaginii pentru toate fenomenele - el apare pe cer, dar nu este ceva pe care sa punem mana. La fel, daca ne uitam la minte, ceea ce este o succesiune de ganduri sau de amintiri reprezinta de fapt o continuitate a ceea ce numim ganduri din trecut, prezent si viitor. Se realizeaza o simpla continuitate facuta din momente ce nu exista, momente ce vor veni si prezentul - nu exista o entitate pe care sa o poti gasi intre aceste elemente.


Din ce e facuta continuitatea mintii?

Continuitatea e facuta din acele clipe ce semnifica momentul prezent si cel anterior al constiintei. Aceste doua momente nu pot fi in contact intr-un anumit punct pentru ca fie prezentul devine trecut, fie trecutul devine prezent.

Daca reflectam asupra naturii constiintei, ne dam seama cat de eronat este sa ne agatam de notiunea de "eu". Acest "eu" spune "X m-a insultat", acest "eu" doreste ceva anume, se lupta pentru a-si indelini o dorinta; toate sentimentele se bazeaza pe acesta idee a unui sine puternic autonom care devine o tinta pentru diferite forme de suferinta. Daca reusim sa dispersam iluzia "eului", atunci suferintele si chinurile se vor micsora pana la disparitie.

E nevoie de mult timp pentru a schimba modul in care percepem lucrurile. Ne vedem pe noi insine si pe altii prinsi in aceasta iluzie si dorim sa ne eliberam. Unul dintre scopurile acestei practicii spirituale este sa castigam increderea in resursele noastre interioare. Cele mai multe probleme din viata vin din faptul ca nu recunoastem problemele din viata noastra. Avand incredere in meditatie putem sa diminuam numarul fricilor; tot ce ne va aparea in cale va fi tradus intr-o provocare careia ii putem face fata cu increderea spirituala necesara.


A consemnat Carmen Oprea