I. Cum "alege" stresul boala?

Toate acestea nu se pot manifesta fara o vulnerabilitate fizica (de organ) si psihica, care vor conduce la instalarea unor boli psihosomatice.

De asemenea, ar fi gresit sa se creada ca toate bolile psihosomatice sunt declansate exclusiv psihic, exista si predispozitii somatice. Exista un teren fragil, cu "defect" (alterari functionale) induse genetic.

Cele mai cunoscute boli psihosomatice sunt cu particularitate genetica, deci exista o vulnerabilitate a unui organ.

Acesta vulnerabilitate este cea care "alege" pentru stres locul de actiune: de exemplu, modificari morfologice ale mucoasei, hipersecretia de acid clorhidric etc. va determina declansarea unui ulcer gastric sau duodenal, fie ca a fost declansat de un stres puternic/trauma (un divort, o concediere etc.), fie din cauze fizice: aspirina, otravire sau alti factori comportamentali care se adauga - consum de alcool, cafea etc.

Bolnavii psihosomatici sunt mari "colectionari de stres" fiind reprezentati in plan comportamental de indivizii ce apartin anumitor tipuri comportamentale, cum ar fi tipul comportamental A sau care prezinta o intensitate crescuta a unor trasaturi de personalitate.


Influente si manifestari generale ale stresului asupra personalitatii

• agitatie;
• apatie;
• depresie;
• oboseala;
• sentiment de culpabilitate;
• tensiune psihica;
• nervozitate.

Influente ale stresului asupra comportamentului

• vulnerabilitatea la accidente;
• dependenta de alcool si droguri;
• bulimie sau anorexie;
• crize emotionale;
• fumat excesiv;
• comportament impulsiv, agresiv.

Efecte cognitive:

• incapacitatea de a lua decizii;
• diferite amnezii;
• lipsa concentrarii;
• hipersensibilitate;
• blocajul mental.

Efecte fiziologice:

• hiperglicemie;
• presiunea arteriala crescuta;
• tahicardie;
• uscaciune in gura;
• hipersudoratie;
• valuri de caldura sau friguri.

Influente asupra sanatatii in general

• dureri toracale;
• dureri dorsale;
• mictiuni frecvente;
• insomnii;
• diaree.