Jurnal de sarcina VIII - "M-am ingrasat cu sase kilograme!"

Adevarul este ca in ultimele doua saptamanai am inceput sa ma simt mai obosita, nu mai am acelasi entuziasm si dinamism ca acum doua luni; de fapt asta este explicabil - am citit intr-o carte ca exista o perioada "de varf" in sarcina, in trimestrul al doilea, in care te simti excelent, si despre care am scris intr-un articol anterior, precedata si, ulterior, urmata de o stare de oboseala in care ai dori sa dormi cat mai mult.

Asa mi se intampla si mie in ultima vreme, abia astept sa treaca orele de program si sa ajung acasa. Din fericire acestea trec foarte repede, pentru ca am intr-adevar destul de mult de lucru la serviciu, si nu-mi dau seama cand trece timpul.

Poate ca starea asta de oboseala este generata si de faptul ca in cursul noptii ma trezesc de mai multe ori ca sa merg la baie, iar adesea nu mai reusesc sa  sa adorm. Stiu ca senzatiile acestea sunt valabile pentru orice viitoare mamica, o prietena imi zicea ca se trezeste noaptea nu doar ca sa  mearga la toaleta, dar sa si treaca pe la frigider, pentru ca are o foame nepotolita. Pana acum n-am simtit nevoia sa mananac in timpul noptii, dar ceea ce-am observat la mine este ca nu mai pot sari peste nici o masa + mesele secundare cu gustari, din care cauza m-am ingrasat sase kg de cand sunt insarcinata. Kilograme care sunt foarte usor sesizabile de cineva care nu m-a mai vazut de 1-2 luni.

De exemplu, aseara a venit pe la mine sora mea din Ploiesti pe care n-am mai vazut-o de o luna si jumatate, si m-a privit usor consternata: "Vai, Moni, cat de mare te-ai facut!" Norocul meu a fost ca am avut un bun sustinator, pe sotul meu, care i-a replicat taios: "Dar ce vrei, draga, sa fie manechin?". Dupa care tot ea, ca sa mai "dreaga busuiocul" m-a incurajat ca o sa slabesc dupa ce voi naste si o sa incap din nou in hainele mele dinainte. Colegele mele de serviciu imi spun ca nu m-am schimbat chair atat de mult, de fapt nu prea isi dau seama, pentru ca ma vad in fiecare zi.

In privinta responsabilitatilor mele, pot spune ca acestea mi s-au diminuat in sensul ca o parte din lucrurile pe care le faceam inainte au fost preluate de o colega nou angajata. Dar asta nu ma scuteste de zile in care totul este o nebunie! Chiar sefa mea ii zicea sotului meu intr-o zi cand a venit sa ma ia de la serviciu ca incearca sa ma protejeze, dar la noi este aproape intotdeauna nebunie.

Ceeea ce am remarcat si m-a bucurat este ca, daca nu-mi indeplinesc anumite sarcini, nu se mai enerveaza nici un coleg. Mi-am zis ca asta este avantajul de a fi insarcinata, si ma gandeam ce bine ar fi daca ar ramane asa! Oricum, doresc sa vin la birou cat de mult pot, pana in ianuarie inclusiv sper, pentru ca ma simt bine, imi place ceea ce fac, iar bebelusul va veni pe lume la sfarsitul lui februarie, pe 23. Atunci doar daca vrea el !     

de Monica Creteanu
foto: Vasile Camara / Vista