Jurnal de sarcina X - "Bebelusul a miscat in timpul sedintei foto!"

In al doilea rand, am acumulat cateva kilograme, din fericire numai sase, ceea ce nu este deloc mult pentru sapte luni de sarcina, cate am acum - ma revigoreaza ideea ca alte mamici s-au ingrasat cu 15-20 de kilograme pana au nascut. Dar tinand cont de faptul ca inainte sa raman insarcinata eram chiar "schiloada" si mama era ingrozita de fiecare data cand ma vedea, spunand ca sunt subalimentata, cateva kilograme in plus nu mi-au facut deloc rau, ci dimpotriva. Prietenele mele imi spun ca arat mult mai bine cu obrajii mai rotunzi.

Vreau sa va spun ca si bebelusul meu a participat activ la sedinta foto, caci a miscat cu putere tot timpul cat am stat in redactie: "cred ca acum se aranjeaza si el!", au spus fetele de acolo. Poate a fost o simpla coincidenta - in perioada aceasta am tendinta sa asociez fiecare miscare a bebelusului cu un anumit lucru care mi se intampla - dar fetele, care sunt toate foarte tinere si nu au deocamdata copii, au fost foarte induiosate cand au pus mana pe burtica si l-au simtit pe micut ce energic se misca.

Stateam comod pe scaun, asteptandu-l pe fotograf sa-si pregateasca aparatul si povestind diverse, cand baietelul meu drag a inceput sa-mi dea primele lovituri in burtica. M-am bucurat in sinea mea ca mi se intampla asta tocmai acolo, si ca puteam sa le arat si lor ce baietel activ am. "Uitati cum misca!", le-am spus zambind, si le-am intrebat daca vor sa puna mana pe burtica mea, ca sa simta si ele. "Mie mi-a frica!", a zis una dintre ele, si i-am inteles ezitarea, pentru ca si eu eram la fel inainte, si aveam retineri de fiecare data sa pun mana pe burtica unei femei insarcinate, cu atat mai mult cu cat copilul misca in momentul respectiv. Dar cealalta colega a venit imediat langa mine si mi-a mangaiat cu bucurie burtica, fiind incantata, la fel ca si mine, ceea ce a determinat-o si pe prietena ei sa simta si ea "in direct" miscarile bebelusului.

Pentru ca tot a venit vorba de coincidente, sambata trecuta am fost de dimineata la biserica impreuna cu sotul meu - sa-i spunem bebelusului ca a fost prima slujba la care a luat si el parte indirect, si in prima parte a liturghiei a miscat continuu, desi am stat tot timpul in picioare - de obicei, o pozitie in care nu misca niciodata. Probabil ca vocile preotilor au fost ceva nou pentru el, pentru ca a fost foarte dinamic, de parca se intreba ce se intampla acolo.

Ceea ce vreau sa subliniez este ca, pe masura ce trece timpul, ma atasez tot mai mult de el, ii vorbesc in fiecare zi si-l iubesc tot mai mult pentru ca acum imi dau seama cu adevarat cata bucurie iti aduce un bebelus.

de Monica Creteanu
foto: Vasile Camara / Vista